Din nori, praf sau piatra-
eu am plecat
si spre stele, soare si luna-
eu ma voi intoarce.
Prieten imi va fi, vidul,
Recunoscator
Caci spre stele, soare si praf
am plecat, si ma voi intoarce...
Luna-i dulce, lemnu-i cald.
Moare gandul, ce m-aduce
si cuprinde-n sfera sa
Nemurirea...
Cea mai mica, dintre toate
stapaneste, azi,
lupta mea, impotriva noptii...
efemeritatea ta ma doboara-
focul meu...
De la stele, pan' la cer
parfumul se resimte in mister
Si-mi sopteste pe-un vant adus de mine:
"Suntem suflete, morti sau vii
Am fost, suntem si mereu vom fi."
Te caut!...Nu te vad-
dar te-am gasit, te simt...
inspira-mi viata, expira-mi somn.
Cu tine, cand visez,
Eu nu sunt om.
Ci sunt tot.
La fel ca tine...
Si in vise colindam colina muntilor de gheata
Nu simtim nimic aparte,
In afara de mister
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu