Stai intr-un bar aglomerat
Plictisit de tot, in mintea ta e inorat
Iti vine sa tipi, nu te poti abtine
Toata lumea se ia de tine...
Stai intr-o discoteca
Muzica la maxim
Te doare capul
iti vine sa vomiti
Stresat, enervat, sufer de tot
Nu mai poti, iti vin atacuri de panica
Simti ca mori, nu poti respira
Te doare inima si mintea
Pe pragul disperarii incepi sa fugi!
Fugi cat te tin picioarele, nu-ti mai pasa de nimic
Esti orbit de furie, nu mai ai energie
Exact inainte sa te rupi in doua
Vocile se aglomereaza
Devin din ce in ce mai tari
Inca o picatura, ti s-a dat o palma
Dintr-odata tacere...
Shhh, nu auzi decat vantul, apa care curge
Te cuprinde o stare de calm ireala
Uitete in sus, Aurora Boreala
Esti hipnotizat de tot ce e in jur
Imprejur, nimic, poate marea, dar nimeni
Auzi o chitara fara voce, armonios de incet
Nu te panica, zambeste, nu ai telefon, nu ai internet aici
Esti, rupt de realitate, tacerea nu e absurda, e o comoditate
O lupta, dintre tine si pseudonimul tau modern
Esti norocos, ti-ai gasit raiul tau din minte
Un loc unde sa scapi din infern, fericire
Doar tu, persoana ta si natura
Intindete pe nisip, tot ce zic e adevar
O secunda e un an, momentul poate fi etern
Pregatestete sa pleci, dar nu pentru totdeauna
Infrunda acum lumea, cu un zambet
Esti din nou om.
Ceva mai lung decat restul postarilor :)
Special, asa il consider eu
Unic, la fel ca toti de pe planeta
Nume? Nu, nu are fata ,o amuleta
Tin la el ca la mine , toti ii pun eticheta
Eroul meu nu se afla in lumea asta
Retardata, indoctrinata, indopata cu minciuni
Obliviata, a fugit din aceste lumi
Un centimetru departare, nu pot ajunge
La el cateodata,invizibil ,dar la fel de fizic ca o piatra
Mantra lui e copia mea fidela
Eroul meu e un om obisnuit
Un nimeni, un gand care scrie acest rand
Deseori abstract dar rareori intact
Fac cateva vorbe aglomerate dar
Imagini, frunze soptite dar efervescent
Paralele cad , prielnic? Adunate , realizate
Cu putere? Hmm , Nu De
Mesaj? Nu? Poate? Prea Bine
Ceva mai experimental,vroiam sa vad daca pot baga 2 versuri in unul :)
Cafeaua,simbolul erei moderne,nu stiu ce m-as face fara ea.
Alta zi obisnuita ,afara ploua ,picaturile ce hranesc pamantul asta desolat cad pe geam si pe mintea mea preocupata cu cautarea unor idei de scris.
Stau linistit si sorb din ceasca, inca o gura, inca un fum.In jurul meu oamenii isi vad de treaba lor ,vorbind in fata unei guri de cafea ori alcool.
Vine un prieten inauntru, analizeaza fugar fiecare fata si vine automat spre mine, obisnuita cu locul meu, a treia masa ,scaunul de langa perete.
-Ce faci,zise pe un ton plictisit
-Incerc sa sparg tiparele creativitatii umane,ca de obicei, Ii spun eu pe un ton sarcastic
Monologul mintii mele ma impiedica sa dau atentie valului de informatii trimise de ea, fortandu-ma sa dau raspunsul banal obisnuit:
-A,da? Intreb eu pe un ton mai putin entuziasmat
-Nici nu m-ai ascultat,nu-i asa?
-Poate ca da, poate ca nu, raspund la fel de plictisit....
E prima mea schita asa ca vreau pareri :)
In fiecare an un nou ciclu,renastere
Simt ca fiecare zi reprezinta o trecere
Catre necunoscut, prietene ,frate de suflet
Cuget,ma gandesc si ma razgandesc din nou
Incep inghetat de frig ,dar fericit
Tot ce zic,o salvez pentru altadata
Nu mai am rabdare, dar stiu ca stau degeaba
Karma , imi ia partea in soarta ,mea
Ma relaxez ,toti cei din jurul meu cresc
Iubesc, zilele ploioase pe anotimpul acesta
Flori ,incetinesc ca sa le privesc
E prioada aceea in care incetinesc sa amortesc
Ma misc ,fac drumetii ,merg de nebun singur
Desigur,vantul si soarele imi sunt tovarasi de nadejde
In apa ,ma simt in elementul meu,ca un peste
Traiesc momentul ,nu ma gandesc la viitor
Gata distractia,e timpul sa pun mintea in miscare
Destin?Aleatoriu? Cred ca sunt ambele,oare?
Mie frig,imi pun haina ,nostalgie nenorocita
Sunt bucuros ca o sa incep din nou,dar imi este frica...
Iluzii,optice cat si reale
Faptele bune sunt boli terminale
Ganduri criminale,referitoare la viata
Ma tem ca o sa primesc un telefon si o sa fiu gheata
Mie frica ,ca o sa pierd prieteni pentru nimic
Prefer sa nu zic nimic intr-un ritm
Amenintator ,stiu ca ele dor
Dar nu am ce face ,asta sunt eu
Sunt terifiat de frica in sine
Nu vreau sa cobor ca sa imi fie bine
Cine,sunt eu sa spun cum si ce
Stai calm,nu stiu nimic
La fel de fizic ca un gand care trece
La fel de rece,musafir care nu vrea sa plece
Infinit,nici acum nu inteleg ce vrea sa zica
Ignoranta,bestia noastra,fiinta proasta
Poate ma vezi un om trist
Dar eu sunt fericit ,zambesc
Nu vreau niciodata ca tu sa taci
Dezvaluiete ,spunemi ce vrei sa faci
Perfectiune,nu,nu exista
E doar o destinatie in care esti mereu pe pista
Simbioza,leacul la o doza
De realitate,nu mai gandi,nu trece la fapte
Chaos,iluzia necunoscutului ,mintea umana
Daca nu mori de la pomana
O sa ai o gramada de vise inchise
Compromisuri,scuza generala
O boala de nesuportat
O oala goala pe care o umpli cu ganduri
Randuri si randuri de efervescenta
Care nu se vor materializa niciodata
Extaziat,caut intrigat raspunsul
Pulsul,imi creste ,mintea tot cauta
Fusul,natural , schimbarea mintii
Intrebarea vietii,evolutie sau paralizie
Mie,imi suna a echilibru natural
Evadez,in prim plan astral
Volatil,relativ intact ,sper sa nu faci infarct
Ovulatie,ratie abstracta
Luciu,de la frunze verzi si galbene
Uitare,radacini putrezite in pamant
Tara,preconceptie de apartinere
Iubire,pact intre om si natura
Evolutie,primitiv de activ mental
Creiere abstracte adunat,evoluate
De toate,foarte linistiti ca o noapte
Furtunoasa,dar noua nu ne pasa
Primordial,intangibil de inteligibil ,invizibili
Campii verzi inflorite tot anul
Tot ce vezi ,Tot ce simti
E caldura si frumusete
O ruptura de rai,o gramada de cai
Un gand dus si peisajul se transforma
Nu sunt cu mintea pe planeta ast fara forma
E doar o iluzie vizuala cazuta din vis
E periculor de jos,poate cazi in abis
Aurora Borealis,sentiment de tot si nimic
Nu zic,nu fac absolut nimic,doar exist
Un iad al linistii mormantale
Brigazi de copaci morti,intunecati ca noaptea
Greutatea sufletului te face sa cazi in mormant
Frant ,esti zdrobit de regretele tale
Inrobit,esti un sclav al dorintelor superficiale
Condamnat la a contempla cele mai triste cuvinte din lume..
Daca?
Oare?
